Comuna Cungrea este situata in partea de Nord a judetului Olt. Isi are o fericita asezare din punct de vedere economic fiind situata la o distanta de 35 km de municipiul Slatina, la 20 km de orasul Scornicesti, ambele in judetul Olt si la 14 km de municipiul Dragasani, judetul Valcea. Comuna Cungrea face parte din cele 104 comune ale judetului Olt, situate la rasarit de raul Olt.
Vecinii localitatii Cungrea: la Nord se invecineaza cu satul Ursi; la Nord-Est cu satele Tufari, Mierlicesti si Greieresti, toate apartinand comunei Leleasca, judetul Olt. La Nord-Vest se invecineaza cu satele Vlangaresti si Dienci din comuna Vulturesti, judetul Olt. La Est se invecineaza cu satul Albesti, iar pe o buna distanta cu padurea de stat Seaca (denumire de la satul Seaca) - ambele facand parte din comuna Poboru, judetul Olt. La Sud se invecineaza cu satul Radesti apartinand comunei Oporelu, judetul Olt si cu satul Vanesti apartinand comunei Verguleasa. La Sud-Vest se invecineaza cu satele Valea Fetii si Verguleasa. La Vest se invecineaza cu satele Poganu si Dumitresti, apartinand comunei Verguleasa si cu satele Valea lui Alb si Vulturesti, comuna Vulturesti, judetul Olt.
Comuna Cungrea este o localitatea deosebit de frumoasa. O ajuta, in primul rand, specificul aparte, relieful, zona minunata in care este situata. Iar frumusetea ei o face una dintre cele mai speciale comune din nordul judetului.
Comuna Cungrea prezinta un relief deluros. Localitatea se afla in podisul Getic, pe Platforma Cotmeana. Dealurile nu prea inalte, coboara in panta lina de la nord la sud, adica de la satul Ursi la satele Oporelu si Cucuieti.
De-a lungul celor doua ape Cungrisoara si Cungrea Mica care se intalnesc la Ibanesti formeaza paraul Cungrea, ce se varsa in raul Olt, astfel in cele doua vai sunt asezate cele sapte sate ale comunei Cungrea: Cungrea, Ibanesti, Miesti, Otestii de Jos, Otestii de Sus, Spataru si Cepesti.
Clima comunei Cungrea, ca de altfel clima tuturor localitatilor de nord judetului Olt, apartine tipului temperat-continental, cu o nuanta mai umeda. Atunci cand deasupra teritoriului se afla mase de aer oceanic este o perioada ploioasa, iar cand sunt continentale este o perioada secetoasa.
Vegetatia comunei este pe cat de variata pe atat de bogata in specii. Aceasta varietate este legata de mai multi factori si anume: asezarea geografica, relieful, clima, solul, precipitatiile, deoarece intre acestea exista o stransa corelatie. Pe langa acesti factori, si omul a contribuit in mare masura la imbogatirea in specii a vegetatiei. Covorul vegetal al comunei este format din paduri amestecate de foioase, cuprinzand in mare esente tari ca: stejarul cu variantele lui, carpenul, ulmul, iar pe vai esente mai moi cum ar fi: aninul, salcia, plopul.
Peisajul natural, foarte variat al comunei este placut si intregit de existenta unui numar de specii de animale dintre care unele au valoare deosebita. Animalele constituie una dintre bogatiile naturale importante ale planetei noastre.
Ca si vegetatia, fauna este, de asemenea foarte variata. In zona noastra sunt caracteristice unele rozatoare: soarecele de camp, dihorul, harciogul, popandaul etc. Fauna comunei este reprezentata prin mamifere, reptile si mai ales pasari care se intalnesc atat in padurile de stejar cat si in cele silvostepa.
Localitatea Cungrea are un istoric foarte incarcat indelungat. Desi denumirea de Cungrea apare numai in secolul al XX-lea, celelalte sate componente apar atestate inca din secolul al XVI-lea.
Comuna Cungrea se arcuieste peste veacuri, povarnita pe coline si vai, existente unor asezari umane din cele mai vechi timpuri fiind atestate in ultimul timp prin unele sapaturi arhelolgice. Documentele oficiale ingalbenite de vremea trecatoare, glasuiesc pe alocuri de existenta acestei commune.
Cele sapte sate (Otestii se Jos, Otestii de Sus, Cepesti, Cungrea, Miesti, Ibanesti, Spataru) s-au unit intr-o singura comuna CUNGREA, in partea a doua a secolului, in anul 1968, la inceputul acestuia, unele dintre sate apareau ca o comuna de sine statatoare. In anul 1901 numarul locuitorilor din toate satele era de 3.405. Numarul carelor din toate satele era de 825, in anl 1901.
La inceputul anului 2002 populatia comunei Cungrea era de 2.538 locuitori, avand un numar de 1.050 locuinte gospodaresti. In anul 2007 populatia era de 2.600 locuitori, inscriindu-se in categoria localitatilor rurale mari din judetul Olt.
Conditiile naturale ale comunei Cungrea sunt in general favorabile dezvoltarii agriculturii, in special cultua pomilor fructiferi, vitei de vie si cresterea animalelor, dupa care urmeaza clturile de camp si plantele furajere.
Agricultura a constituit sursa principala de hrana a populatiei inca din cele mai vechi timpuri. Numeroase documente medievale confirma practicarea agriculturii cu ramurile ei si a cresterii animalelor.
Obiceiurile legate de anumite sarbatori din ciclul anual al muncii sau de evenimente importante, deosebite din viata oamenilor sunt un domeniu important al culturii populare romanesti. Transmise din generatie in generatie, obiceiurile sunt un fel de memorie vie a neamului, in care regasim structuri comportamentale arhaice, in care pot fi surprinse mutatiile ce au avut loc in mentalitatea oamenilor de-a lungul timpului. Obiceiurile traditionale din aceasta comuna fac parte din structura unitara a obiceiurilor romanesti, de care se diferentiaza numai ca modalitate de expresie si ca recuzite. Multe si frumoase erau obiceiurile, iar unele se mai pastreaza si azi in casa taranului cungrean. In sistemul obiceiurilor traditionale, obiceiurile calendaristice sau “de peste an”, cum mai sunt cunoscute, ocupa un loc important. In viata rurala traditionala, fiecare sezon era insotit de ritualuri si rituri privind fertilitatea si prosperitatea, construind un adevarat calendar. Cele mai multe obiceiuri sunt legate de ciclul agrar, deosebit de insemnat in viata omului, iulstrand, in oarecare masura dependenta stransa dintre om si natura, incercarea lui de a stimula fecunditatea si pluvialitatea, de a impiedica imbolnavirea animalelor, etc. Obiceiurile calendaristice sunt practicate atat de multime, dar si individual. Obiceiurile calendaristice cu data fixa corespund celor patru anotimpuri: obiceiuri de iarna, de primavera, de vara si toamna.
Momente importante din viata omului- nasterea, casatoria, moartea- sunt marcate de o serie de obiceiuri cu caracter ritual.
Obiceiurile familiale sunt legate de evenimente unice din viata unui om. La desfasurarea lor participa membrii familiei, iar numarul invitatilor este in functie de eveniment: mai mic la nastere in inmormantare, foarte mare la nunta.
Date generale privind localitatea:
- Populatia - 2538
- Satul Cungrea - 590
- Satul Otestii de Jos - 386
- Satul Cepesti - 374
- Satul Otestii de Sus - 307
- Satul Spataru - 417
- Satul Miesti - 208
- Satul Ibanesti - 256
- Suprafata totala - 6714 ha
- In intravilan - 437 ha
- In extravilan - 6277 ha
Cai de acces:
LOCALIZARE
DJ 703 C - ASFALT DETERIORAT
DJ D03 D - PAMANT BATATORIT
DC 35 ASFALT ACCESIBIL
DC 25 ASFALT ACCESIBIL
DC 194 BETON+ ASFALT ACCESIBIL